Vaslui

Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume, situat în estul României, în Podișul Central Moldovenesc, în zona de contact cu Colinele Tutovei, la poalele Dealului Chițac, în zona de confluență a râului Vaslui cu râul Bârlad. Atestat documentar în 1375, orașul a fost în secolul al XV-lea a doua capitală a Moldovei sub domnia lui Ștefan cel Mare, când a găzduit Curtea Domnească și a fost المسرح al celebrei Bătălii de la Vaslui (1475) împotriva Otomanilor. Declinat după mutarea capitalei la Iași, Vaslui a revăzut prosperețea după 1968, când a devenit reședință de județ, dezvoltându-se industrial și urban. Astăzi este un centru universitar, cultural și administrativ important al Moldovei, cu o populație de 63.035 de locuitori (recensământul 2021).

Date Geografice

Coordonate geografice	46°38′18″ N, 27°43′45″ E
Județ	Vaslui
Altitudine medie	110 m (min. 90 m, max. 170 m)
Suprafață (municipiu cu localități componente)	68 km²
Populație (2021)	63.035 locuitori
Densitate	1.027 loc./km²
Cod poștal	730006–730242
Prefix telefonic	+40 235 (0235)
Fus orar	EET (UTC+2) / EEST (UTC+3)
Indicativ auto	VS

Relief

Vaslui se află în Podișul Central Moldovenesc, o unitate de relief preponderent colinară cu alțițuni medii între 150–350 m, tăiată de văi largi ale râurilor Vaslui, Bârlad și a afluentelor lor. În zona orașului, relieful este dominat de Dealul Chițac și de meandrele râului Vaslui, care se déversează în Bârlad la granița de vest a municipiului. Solurile sunt preponderent cernoziomi luvice și preluvosoluri brune, favorabile agriculturii. Localitățile componente — Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu și Viișoara — sunt amplasate pe văile laterale și interfluvii apropiate.

Climă

Clima este templată-continentală cu influențe excesiv-continentale (63% continentală umedă, 37% oceanică), specifică estului României. Iarile sunt reci, cu temperaturi medii ianuarie de –3 °C până la –5 °C, iar văile calde, cu medii iulie de 21–22 °C. Precipitățiile anuale medii sunt de 500–550 mm, cu un maxim iernii-vară. Vânturile predominante sunt de nord-est (crivăț) și de vest. Îniernatul este adesea lung, cu zăpadă care poate rămâne la sol 50–70 de zile/an.

Populație și demografie

An	Populație
1930	15.319
1948	16.918
1966	21.945
1977	42.424
1992	78.631
2002	70.321
2011	55.407
2021	63.035

Populația a crescut spectaculos după 1968 (înființarea județului), atrăgând muncitori din mediul rural la noile unități industriale. După 1990, declinul industrial și migrația externă au dus la scădere continuă până la 2011, urmată de o ușoară recuperare la 2021. Structura etnică este preponderent română (peste 98%), cu minorități rome și lipovene. Majoritatea populației este ortodoxă.

Istorie

Teritoriul orașului a fost locuit din neolitic, dar atestarea documentară a numelui Vaslui apare prima dată într-un document polonez din 1375, în legătură cu Iuri Koriatovici. În 1435, orașul este menționat la intronizarea lui Iliaș vodă. Distrus de tătari în 1439–1440, a fost reconstruit de Alexandru cel Bun și apoi de Ștefan cel Mare, care a ridicat Curtea Domnească (1491) și Biserica Domnească „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” (1490). Apogeul orașului a fost sub Ștefan cel Mare, când Vaslui a devenit a doua capitală a Moldovei, populația apropiindu-se de cea a Iașiului. Aici a avut loc, pe 10 ianuarie 1475, Bătălia de la Vaslui — cea mai mare victorie a lui Ștefan cel Mare împotriva Otomanilor. După mutarea capitalei la Iași și ridicarea Bârladului la rang de centru administrativ al Moldovei de Sud, Vaslui a intrat într-o lungă perioadă de declin, devenind un târg uitat.

În secolul al XIX-lea, o numerată comunitate evreiască (37% din populație în 1899) a redat vitalitate economică orașului. Primul război mondial a adus mutarea Monumentului lui Ștefan cel Mare din Chișinău la Vaslui (1917). În al Doilea Război Mondial, orașul a fost ocupat de trup soviétique pe 22 august 1944. Perioada comunistă a adus industrializare forțată și declararea ca reședință de județ (1968), cu o creștere accelerată a populației. După 1990, Vaslui a trecut prin restructurare economică grea, dar a reușit să se repositioneze ca centru universitar și administrativ regional.

Obiective turistice

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”

Înființat în 1974 și inaugurat pe 26 septembrie 1975, este considerat cel mai tânăr muzeu județean din România la momentul deschiderii și cel mai bine conceput tematic. Cuprinde secții de arheologie, istorie medievală și modernă, etnografie, artă plastică și artă populară, precum și un Salon al Umorului dedicat lui Constantin Tănase, gazduind peste 50.000 de piese de patrimoniu.

Biserica Domnească „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”

Ctitoria domnitorului Ștefan cel Mare, datând din 1490, ca paraclis al Curții Domnești. Conform inscripției votive de pe peretele de apus, biserica a fost zidită în mai puțin de cinci luni (27 aprilie – 20 septembrie 1490). În 1894, Grigore Ioanid a pictat interiorul cu pictură murală, iar aspectul actual se datorează restaurărilor din 1913–1930. Rămâne un monument reprezentativ al arhitecturii epocii lui Ștefan cel Mare, datorită pronaosului supralărgit, soluție preluată ca model în construirea bisericilor de oraș din vremea marelui voievod.

Curtea Domnească

Construită de Alexandru cel Bun la începutul secolului al XV-lea, a fost incendiată de tătari în decembrie 1440 și refăcută de Ștefan cel Mare în 1491. Din secolul al XVI-lea a rămas în ruină. Astăzi se conservează zidurile de cinci a părții de vest și nord, precum și fundațiile turnurilor de porțiță și a turnului de gardă, fiind un punct de referință al arhitecturii medievale moldovenești.

Palatul Mavrocordat (Palatul Copiilor)

Ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea (1892) de Gheorghe Mavrocordat, este una dintre cele mai frumoase clădiri istorice ale Vasluiului, impresionând prin ornementație, dimensiuni și stil, rămânând aproape în formă originală. Accesul principal se face printr-un portal cu o turlă decorată cu plăci ceramice. În prezent găzduiește Palatul Copiilor (Clubul Elevilor).

Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul”

Înființată în 1951, cu un fond de peste 280.000 de volume, joacă un rol important în viața culturală a județului. Dispune de un fond valoros de carte rară, cărți religioase din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, volume cu autograf ale marilor clasici români, precum și colecții complete de reviste apărute înainte de 1945.

Personalități

Constantin Tănase (1880–1945) — actor, creator al teatrului românesc de revistă, născut la Vaslui, absolvitor al Conservatorului din București. În 1919 a înființat teatrul de revistă „Cărăbuș”, care i-a adus faima națională și europeană.

Nicolae Milescu Spătaru (1636–1708) — cărturar, diplomat, născut la Milești (astăzi dispărut, în apropiere de Ferești, județul Vaslui). A fost primul român care a ajuns în China ca emisar diplomatic, autor al „Jurnalului de călătorie în China” și al „Descrierii Chinei”, precum și traducător al Vechiului Testament la Biblia de la București (1688).

Distanța aeroport Vaslui - Băneasa Aurel Vlaicu International Airport (BBU)

Indicații rutiere Vaslui - Băneasa Aurel Vlaicu International Airport